Aşteptare...

   

      Te pregăteşti de finalizarea unui alt an...te pregăteşti să-ţi faci o radiografiere a anului ce a trecut...

     Te aşezi la lumina lămpii ce a stat de strajă un an întreg, a veghiat lacrimi, zâmbete, frustrări, vise...ţi-a urmărit toate orele de muncă intensă, de oboseală, iar acum sub lumina ei, încerci să tragi o linie. Stai cu faţa între mâini, iei o foaie albă şi un pix. Aştepţi... 

        Începi să pătezi puritatea foii cu o linie... un tabel poate? Trecut vs viitor. Realizezi că te afli la cumpăna dintre prezent şi trecut... mâinile încep să tremure sub povara gândurilor. Începi să planifici...idelauri, vise, dorinţe, toate pentru un nou drum, toate pentru un an nou.

          Lacrimile încep să-ţi inunde ochii, eşti speriat...e greu... Mai ai şansa clipei de acum să schimbi ceva. Ai încheiat o etapă cu urcuşuri şi coborâşuri, cu bune, cu rele, dezamăgiri, vise împlinite, planuri eşuate, dar toate sunt ale tale. Acum fac parte din istoria fiinţei tale, iar ca orice istorie, ea rămâne în trecut...

        Mai şansa la un alt an...alte vise, alte iluzii. Speri doar să fie mai bun ca acesta, să poţi să-ţi duci toate planurile la bun sfârşit. Totul depinde de tine...

Începi lista...1,2,3,4....10...continui. Oare câte vor fi duse la bun sfârşit? Câte se vor împlini?

Aşteptare...timpul vindecă toate rănile...

Magie...

Stăteam în aşteptarea acestei perioade ...aşteptam magia....

  Printre lucrurile casnice îmi rezervam timp să visez...să fac curăţenie şi în cămăruţa sufletului meu pentru a lăsa magia să îmi învăluie sufletului. Colinde, cadouri, bucurie, aşteptare... E perioada cea mai frumoasă din an..când îmi amintesc că în sufletul meu stă pitit un mic copilaş ce se bucură de fiecare fulg de nea, fiecare cadou, fiecare colindă. 

     Crăciunul este sărbătoarea ce ne adună pe toţi acasă, lângă familii, lângă cei dragi. Iubesc Crăciunul tocmai pentru acest farmec, indiferent unde aş fi mereu mă întorc acasă în Ajun...acolo unde de la bunici până la nepoţi ne adunăm în jurul unui foc şi îi mulţumim lui Iisus că s-a mai născut o dată în inimile noastre. E locul unde Magia ne aduce aminte cât de important e să iubeşti şi să fi iubit...

       Îmi amintesc cu drag de fiecare Crăciun al copilăriei mele, când tati mă ducea pe mine şi verişorii mei la fiecare vecin, pentru a le ura un Crăciun minunat. Era o tradiţie pentru noi, iar prin infantilitatea noastră reuşeam să le aducem un strop de bună voie tuturor celor care împărţeau strada cu noi.

      Acum...după ce am crescut...vreau doar un lucru: să împart magia Crăciunului cu cei dragi, să le dăruiesc câte un zâmbet, să colindăm, să trăim cu adevărat această Sărbătoare cerească.

Rugăciune

      

    

         Caut...Găsesc? Simt cum timpul îmi alunecă printre degete, mi-e imposibil să-l adun. Am ajuns iar în acel punct când alerg haotic după timp...când viaţa mea bate printre acele ceasornicului. Aş vrea să pot pune pauză, să spun ,,stop joc" şi să mă eliberez din lagărele lui. Mă simt îngenunchiată în faţa provocărilor, tânjesc după libertate...

     Începe să ningă...încep să simt vântul ce-mi loveşte violent pomeţii...simt fulgii de zăpadă ce se încurcă printre buclele mele...dar simt şi furtuna din sufletul meu...iarna s-a instalat şi în acel loc unde nu credeam vreodată că va mai exista altceva înafară de soare... Situaţii peste situaţii, întâmplări care nu încetează să-mi arate că unele lucruri sunt în zadar.

      E corect să lupţi contra apelor, contra furtunilor pentru ceva ce nu e pentru tine.  Simt cum mă sufoc...nu mai am aer...plâmânii mei sunt înecaţi în vid...iar eu simt cum lumea mă înghite, cum aceşti uriaşi, numiţi oameni, mă dezbracă de toate sentimentele spuse şi nespuse. Încotro mă îndrept Doamne? Te rog, vino în ajutorul meu... Te chem pentru că mă simt rătăcită, Te chem pentru că şiroaiele de lacrimi nu încetează să curgă, Te chem pentru că am nevoie să mângâie acolo unde omul răneşte...Încotro mă îndrept? Întinde-Mi busola şi te rog nu lăsa să mă rătăcesc. 

     Mi-au rămas răni sângerânde, oamenii au lăsat cicatrici incurabile în sufletul meu... Doamne, de unde atâta răutate?
     Am visele mele, aşa cum fiecare dintre ei le au...ce mă împiedică să pot lua decizii... Mă rog pentru un singur lucru: să pot avea parte de linişte, lumină, încredere... Ajută-mă să-mi găsesc calea, să pot să mă ridic de fiecare dată când viaţa mă îngenunchiază, ajută-mă să mă pot ruga, îţi las Ţie sufletul meu, transformă-l într-o flacără vie, din care să radieze bucuria.